In casa bunicilor

Standard

Dimineaţa se dizolvã în ploaie
şi „afarã” parcã e acuarela
pe care un copil a vãrsat apã.
Miros de praf calduţ şi umed
în odaia unde doarme o pisicã
ce n-are cap şi n-are coada.
ţi-ai tras fotoliul langã geam
sã vezi şi sã auzi mai bine,
alaltãieri şi ieri acolo a rãmas,
mâine, poimâine acolo va rãmâne.
O poza-n alb şi negru inrãmata,
O carte-nchisã, o lampã prafuitã,
Un şal cu flori şi o scrumierã,
şi-un ceas oprit… oricum nu mai mergea
în vremea când voi mai eraţi
şi tu bunic, şi tu bunicã.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s