Ultimul weekend:)

Standard

Din noiembrie ma, din noiembrie…
Nu o sa incetez niciodata sa ma minunez ce sursa infinta de amuzament poate fi satul nostru. Cateva exemple, in poze, care sa imi sustina afirmatia, vedeti mai jos. Dar, inainte, cateva cuvinte.
Vineri seara a inceput linistit si cuminte. Ne-am adunat la Liana acasa, sa povestim ca intre fete, sa mai recuperam, ca eram cam nevorbite. Prezent a fost si Mihai, care a tinut neaparat sa isi faca simtita prezenta, desi e inca in burtica la Dana. Am descoperit ca timpul nu prea are efecte asupra noastra: Dana, e tot Dana….desi dubla, Liana e tot Liana….si atat, Miha e tot Miha – si noi doua suntem tot noi doua – mereu pe aceeasi frecventa, mereu razand si spunand fraze pe care doar noi doua le intelegem. Fetelor, vreau sa va zic doar ca a inceput joi seara, cu o durere intr-o parte…continuarea…candva. Prietenii stiu de ce :))
Mai jos, vedeti un exemplu din dieta echilibrata a Lianei. Remarcati alaturarea dintre biscuiti, napolitane, ciocolati si borcanul cu pastile de slabit. I rest my case :))

Diet
Diet

Dupa o mica excursie la Sanpetru German (ca Danuta a trebuit sa-l duca pe Mihai la culcare :P), seara a continuat. In Flex. 

The hell hole

The hell hole

Unde era seara karaoke. Ocazie cu care ne-am intalnit cu Bughi, celebrul autor al celebrei expresii oximoronico-pleonastice: “s*** m***”, cu Virgil, despre care vreau sa va linistesc, totul e in regula, a facut…pentru cunoscatori ?:))) (apropo, sa-i transmiti salutari fratelui lui Dorin), cu Ciupy, care nu stia unde e Raul, sau nu vroia sa ne zica, Alin, care atunci cand canta Chilian insista sa ne povesteasca despre Margineanu…si asa mai departe… Pe la 2 juma, dimineata, auzind YMCA, a trebuit neaparat sa il sunam pe varu’ Razvi, sa ii dedicam melodia. Saracu Varu’, stiind ca Rocky e bolnavior, si ca mergeam la Sanpetru noaptea aia, a raspuns panicat, crezand ca am patit ceva…dar, s-a lamurit in scurt timp ca nu e cazul, auzindu-ne ragetele. Te pup, Varu’:)

Ciupy, nu stii unde-i Raul???

Ciupy, nu stii unde-i Raul???

Fiind cu masina, si inca sub tratament, am gustat doar doua paharele de ceai de agave si unul de ceai de hamei.

Ceai....

Ceai....

...medicinal

...medicinal

Am primit si o invitatie la concertul trupei de renume mondial la ei in scara blocului (acolo sunt renumiti, nu acolo e concertul): Gojira.

Gojira

Gojira

Catre dimineata, am pornit catre casa, nu inainte de a respecta rugamintea celor din Flex:

Ni frig!

Ni frig!

A doua zi, dupa o serie de activitati casnico-gospodaresti, am acceptat invitatia Claudiei de a bea un ceai la Kokoon. Asta e o ceainarie relativ noua, ce s-a deschis pe langa caminul cultural din sat, si unde nu mai fusesem niciodata. Si nici nu o sa mai mergem niciodata. In primul rand stabilimentul e de mare fitza, tapet de matase pe pereti, cristale negre peste tot, niste fotolii rigide si inguste, din care abia m-am extras la plecare. In al doilea rand urla muzica de nu se intelegea om cu persoana, si chelnerita, rugata sa dea muzica mai incet, a zis ca nu poate. In al treilea rand abia asteptam sa dau 10 lei pe un ceai, pe care sa-l beau pe langa celelalte 5, obligatorii, pe zi… Asa ca am baut cafea, la ceainarie :)) Au si tea shop, cu ceaiuri, (logic), si cani. O cana costa minim 58 de lei…cred ca e din portelan de platina cu praf de diamante. Call me zgarcita, dar io-mi iau o carte buna pe cana aia…
Apoi am purces prin oras…si anume sa halim ceva. Pizzeria cu specific romanesc suna tentant, chiar imi era pofta de o pizza cu gust de sarmale si mamaliguta, sau cu niste barza, varza, viezure. Claudiei i-au facut cu ochiul puii frageTi de la restaurantul chinezesc (da, atat de frageTi incat mai faceau cu ochiul)… dar intr-un final am optat pentru niste pui de la KFC. Nu ca m-as omora eu dupa mancarea de fast food, dar am auzit ca pentru a fi carnea atat de frageTa, puii de la KFC sunt prajiti de vii, si apoi transati….iar eu, o romantica incurabila, normal ca nu am putut rezista unei asemenea povesti….

Specific romanesc

Specific romanesc

FrageT

FrageT

Dupa masa, si anume cand deja se inchidea magazinul mixt, am pornit spre targul de Craciun. Targ de Craciun montat de prin octombrie in fata primariei, ca la noi in sat e ca-n povesti, sarbatorile tin 3 luni cat la altii in 3 zile…

Ia ce frumoasa e primaria noastra. Sa nu imi comenteze cineva ca poza e miscata sau nu e bine focusata, sau alte prostii de genul asta, ca e facuta din sosea, printre masini, da???

Primarie

Primarie

Evident, era plin de lume, marfa multa… pana si celebrilor mei tenisi rosii le-a placut…

Lume...

Lume...

...buluc

...buluc

Omul cu un pantof rosu

Omul cu un pantof rosu

Si, ca incheiere, desi nu prea are legatura cu subiectul, dar poza e facuta in aceeasi noapte: din ciclul contribuabilii nostri sunt mai destepti decat ai lor, iata o poza facuta la usa administratiei financiare.

Pentru a suna apasati pe buton...

Pentru a suna apasati pe buton...

3 răspunsuri »

  1. din prima poza doresc sa primesc ACUMA cel putin doua – trei chestii – fara pastile – ca nu am voie, si nici nevoie.

    oricum am fost obosita toata sambata de cat am putut rade cu voi – „roger”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s