In 1944 in Nigeria se nastea Emanuel Anatsui, cel mai tanar din 32 de frati. In tinerete a aflat ca mama sa a murit cand el avea un an, iar cea pe care o considera mama era o verisoara. Vestea a avut un asemenea impact asupra lui incat a decis ca are nevoie de o noua identitate si de un alt nume. Atfel a devenit El. El Anatsui.
De tanar a stiut ca vrea sa fie artist, dar nu isi gasea calea. In familia lui majoritatea sunt artisti: unii scriu, altii canta. “Simteam ca arta va fi ceva de care ma voi bucura. Sa te bucuri este cel mai important lucru” spune el.
El Anatsui nu s-a casatorit niciodata si calatoreste mult. “Sunt un nomad. Acasa este o stare de spirit, nu un loc fizic. O duci cu tine.”
La maturitate, deja grizonatul nigerian, da pe marginea drumului peste un sac cu gunoaie. Zeci si zeci de capace de sticle. Din acel sac, din imaginatia lui incredibila, din cultura mostenita si dobandita, din traditie, din talent s-a nascut arta lui.
Astazi este recunoscut a fi unul din cei mai mari artisti contemporani. Lucreaza cu o varietate de materiale, unele culese din gunoi, de exemplu capace de sticle, bucati de lemn, sau placute din diverse metale, legate prin fire de cupru. Unele din lucrarile lui se pot numi sculpturi. Altele sunt situate undeva intre sculptura si tapiserie. Multe din operele lui amintesc de arta bizantina a mozaicului.
Simbolurile folosite de el sunt interpretari personale ale artei traditionale africane. De exemplu unele simboluri ce apar pe costumele folosite in ceremoniile funerare: adinkra. Unul din simbolurile adinkra este sankofa: imaginea unei pasari intoarsa spre propria ei coada, semnificatia ei traditional fiind: “intoarce-te si regaseste” sau “intoarce-te si culege”. Pentru Anatsui sankofa simbolizeaza propriul efort de a gasi traditii utilizabile in arta sa: “a sta in propriul tau copac si a culege ce e bun de la altii”.
Eu as vrea sa stiu doar atat: cum se explica conexiunea spirituala dintr-o fata romanca, simpla, de la tara si un artist african, separati de continente, cultura, varsta, samd, care nu s-au cunoscut niciodata. Nu e o intrebare.