Arhive pe etichete: aniversare

S-a deschis sezonul

Standard

Sambata, desi ziua Claudiei a fost cu o saptamana inainte iar a lui Razvan cu o zi inainte, am sarbatorit concomitent 4 mari evenimente: ziua de nastere a Claudiei, ziua de nastere a lui Razvan, deschiderea oficiala sezonului ceaunelor si plata facturii la curent:P. Despre cei doi aniversati ce as putea sa va spun? Am scris de multe ori despre ei si oricat as scrie nu pot cuprinde complexitatea personalitatilor lor si a sentimentelor ce ne leaga. Iar ei sunt atat de mult o parte din mine, incat ori de cate ori povestesc despre viata mea, sentimentele mele, intamplarile mele, vobesc si despre ei.

Pentru ca stim vorba aia cu: „o fotografie face cat o mie de cuvinte”, urmeaza o scurta analiza pe marginea pozelor. Desi unele nu au nevoie de comentarii…

Seara a inceput cu o zi inainte, pe sistemul „o maslina, o grisina, o atentie”. Bine, recunosc, nu are nicio legatura cu povestea noastra, dar mi-a placut asocierea neintentionata din poza si a trebuit sa o introduc undeva. Doar nu era sa fac articol separat, nu??

O maslina, o grisina, o atentie

O maslina, o grisina, o atentie

Aseaaaa, acum sa vi-i prezint pe sarbatoritii zilei:

Tanananaaaaaa, doamnelor si domnilor, the one and only: Claudia

Claudia

Claudia

si Raaaaaaaaazzzzzzzzzzzvaaaaaannnn

Razvan

 

Razvan
In cinstea lor s-au sacrificat diverse vietati care au ajuns fie bograci:
Bograci

Bograci

…fie gratar.

Gratar

Gratar

Dupa toate aparentele bograciul a fost foarte bun, nu Claudia? :p

Iammy

Iammy

Vegheate din departare de Manastirea din Gai, activitatile continua. Iar Gai se citeste cu a nu cu e, si nu are nicio legatura cu cele intamplate mai tarziu, in noapte.

Gai

Gai

Dintre activitati amintesc cateva:

Vali, pozand ca un adevarat div in viata.

Vali

Vali

Popica si Razvi impartind aceeasi iubita…

All you need is love...or wine

All you need is love...or wine

„Unii” (a se citi eu) simteau arta, concretizata prin mana lui Cristi care a manevrat camera la indicatiile mele pretioase, deoarece eu imbratisam un frumos buchet de 6 sticle de vin.

Arta, domle'

Arta, domle'

Altii, ma rog, no comment…

No comment

No comment

Lolita, catelul lui Tizelesh, ascultand sfaturile mele materne, date dupa excursia la Arieseni in care a mancat toata balega de pe pajiste: Loli mama, don’t eat shit from anyone! a trecut la activitati specifice familiei….

Lolita

Lolita

Romina, fiind fotograful de serviciu, a beneficiat de onoarea de a fi pozata de mine, in exercitiul functiunii. Si daca pare ca ne fotografiam reciproc, exact aia faceam.

Romi

Romi

S-a lasat inserarea….

S-au infiripat idile, dupa idile, dupa idile, dupa idile….

Seara s-a incheiat apoteotic, Razvi si Varu’ Alin adormind mai mult ca sigur din cauza discursului lui Georgel despre viata, trenuri si oportunitati decat din alte motive. Va rog sa ignorati remarca cu „Gai” cand o sa vedeti poza de mai jos.

The end

The end

Reclame

Party weekend

Standard

Weekend-ul asta a inceput in forta vineri seara, la concertul lui Margineanu.

Se stie deja ca sunt fan Margineanu din cele mai vechi timpuri pana azi, dar, acum, aici, nu-i asa? trebuie sa va fac o marturisire: M-am indragostit!:) Ei bineee, da, in ajun de Valentains, m-a lovit si pe mine dragostea. La prima auzire. Impricinatul se numeste Cristi Horia (sau Oria, according to Blana) si este violonistul trupei lui Margineanu. Iar obiectul iubirii mele este chiar un obiect, si anume vioara lui. A cantat omul ala de la Ciocarlia la Sting, de la AC/DC la melodia de la Surprize Surprize, de la Ozosep la muzica clasica, Fratii Petreus, etc.

Omu cu vioara

Omu cu vioara

 V-am mai spus parerea mea despre concerte, asa ca nu o sa mai teoretizez pe tema. Doar subliniez cat de mult imi plac concertele astea de club, unde artistii comunica cu publicul, dialogheaza, glumesc, povestesc, etc. Ma rog, cei care o fac, cum a fost Margineanu. Fiind in Flex :) a fost foarte flexat, a baut (si baietii la fel), a fumat pe scena, ceea ce mie nu mi se pare un gest de lipsa de respect fata de public, ci mai degraba creeaza o relatie de intimintate, de apropiere intre artisti si public.

A glumit cu trupa, mai ales pe seama celui cu vioara, i-a lasat sa „isi faca de cap”, sa aiba fiecare momentul lui. Imi pare rau ca nu am reusit sa incarc filmuletele de vineri seara sa vedeti atmosfera extraordinara care a fost acolo, lumea dansand, cantand, etc. Baietii din trupa au coborat in multime, au dansat cu oamenii, au cantat, au glumit.

A fost foarte fain, abia astept sa mai merg la concertele lor.

Duminica, 14 Februarie, este o zi speciala, ziua lui Diana, zi frumoasa ca ea.  Sa trecem peste faptul ca de ziua ei a plouat, a nins, a plouat si a nins in acelasi timp, apoi a inghetat. Am inceput sa o sarbatorim de sambata dupa-amiaza, ca sa stim o treaba…nu cumva sa ne prinda miezul noptii separat :)) Fara sa stim, am mai sarbatorit odata si revelionul impreuna, pentru ca se spune ca am trecut in anul chinezesc al Tigrului, an bun, in care ai noroc, bani etc – asa ca am decis sa cred in predictiile chinezesti :)

Despre Diana…nu exista cuvinte care sa contina atata viata cata contine femeia asta. Vesela, binespusa, jemanfishista cum ar zice englezu’. Prima data cand am cunoscut-o, eram la un meci Romania Franta. Diana si-a facut debutul, incurajand echipa nationala in stil caracteristic: „Haida-ti pizdelor, vi’s moarte, ce dreaq?”. Antologice sunt si fazele din Polonia, dialogul ei cu soferii de bus din Zakopane sau momentele in care ii spunea prietenului nostru Blana, pe numele sau real Mihai Ursu: „Du-te la vanzatorii de banuri si spune-le: My name is Bear Michael, and i want my skin back”. Diana detine o „carte neagra” a blestemelor, in care NU vrei sa ajungi. Daca jucam carti si iti face o cruce in dreptul numelui, poti sa stii ca ori pierzi ori de la punctul respectiv scorul nu mai avanseaza pentru tine. Fazele pot fi enumerate pana la infinit.

Nu prea am poze cu ea singura, dar iata-ne, doua dive in viata, intr-o poza de la revelion.

LA MULTI ANI DIANA!!!!!

25 Decembrie

Standard

Azi e zi mare, zi de sarbatoare, din muuuuuuuuuulte puncte de vedere. In primul rand e Craciunul, zi mare, pentru unii dintre noi, depinde de credinte, convingeri, educatie, etc. Dar nu despre asta vreau sa scriu azi:) In al doilea rand este ziua de nastere a unor oameni dragi.

Nambar uan si first of ol, Tata. Cu T mare, ca e Tata de Diva, Zeita, etc. Tata care m-a urcat pe munte de la 8 luni, cu cortul in spinare si imi usca scutecele pe fanghiile de ancorare a cortului. Tata care m-a dus la mare si ca sa imi infranga frica de meduze mi-a umplut barcuta pnemumatica cu ele si m-a pus sa stau pe ele. Acum nu mai imi e frica de nimic. Tata care mi-a pus in mana niste carti pe care nu le-as fi ales niciodata, si fara care azi as fi fost mai proasta si mai saraca. Tata care la 16 ani mi-a zis: de acum, nu-ti mai zic nimic, decat daca ma intrebi, daca nu intrebi, fa cum te duce capul. Iata ca m-a dus :) Cred. Tata care reuseste sa fie parinte si prieten, cel mai delicat echilibru din lumea asta. Sa fii sanatos, Tata!

Blana. Bietul nostru prieten Blana, cel greu incercat de soarta. Cand nu cade furiei mele fotografice, insistand sa il pozez pana la infinit intr-un tricou de-al lui Razvan rupt fasii si reconstituit cu noduri, cade in gura lui Razvi (nu, nu that way:D) care il ironizeaza pana la infinit pentru un andicap, si anume imposibilitatea de a pronunta litera as. Stiti voi, as, de la ipopotam, de la andbal, de la idrant, etc :) Acum vrea sa isi puna la masina nr HHH, ca sa aiba masina neinmatriculata :P Sa cresti mare, Ursule!

Si, nu in ultimul rand, dar ultimul si cel din urma:), la multi ani, un SINCER la multi ani, Sanjerica!

Alt ceas aniversar :)

Standard

De data asta nu e o zi de nastere, ci o zi de inconstienta.

Din ciclul: nimeni nu e perfect, oricat de mult timp ar petrece in preajma mea.

Precizez din start ca am scris acest text din proprie initiativa, si nu are nici o legatura cu jumatatea de ora petrecuta aseara la telefon, in care am auzit: “hai, scrieee, scrie-mi cum i-ai scris la varuuuuuu’, pun in rama ce o sa scrii….fa-mi o sorpreza, scrieee….etc, etc.”

Azi, Claudia aniverseaza 6 ani petrecuti in firma unde lucram noi acum. For some reason, in fiecare an, in aceasta zi, simte nevoia sa sarbatoreasca acest eveniment. No comment – doar vezi a doua fraza.

Ce am putea spune despre acesti 6 ani?
-In primul rand, ei se impart in doua: primii 3 ani – neseminificativi, apoi, am aparut eu. Si dupa mine potopul. Potop format din Alin, Razvi, Romina…pana la infinit.
-Sunt ani in care oameni curajosi, oameni plini de viata, energie si semiinconstienta – sau surzi, au suportat ragetele infioratoare, pe care ea insista sa le numim “cantat”;
-Sunt ani in care oamenii din inalta societate a shatrelor din imprejurimi au avut onoarea de a primi vizita ei;
-Sunt ani in care evenimentul Family Day a fost coordonat cu talent si pricepere, pana acuma’s doi ani cand am insistat amandoua sa folosim topoganele gonflabile. Evenimentul nu mai exista.
-Sunt ani in care firma a purtat stindardul mov al curv, al fetelor vesele, inteligente si cuminti;
-Sunt ani in care rezervele de lichide rusesti din cele 3 judete acoperite in interes profesional, au scazut semnificativ. Sticla lipita de piciorul mesei este de notorietate internationala;
-Sunt ani in care Ursuletul Winnie a facut parte din consiliul director al firmei;
-Sunt ani in care oamenii erau bulversati, de 8 Martie, crezand ca deja e gata concediul de vara, orbiti de bronzul ei patrunzator.
-Sunt ani in care…..infinitul e printre noi.

Azi, nu sarbatorim impreuna, deoarece soarta vitrega si blestemul delegatiei ne desparte. Vineri in Flex, in schimb….dar asta e deja alta poveste.


La Multi Ani – nu ma intereseaza in ce firma, atata timp cat suntem impreuna :)

PS (pe sistemul: in caz de manifestari neplacute adresati-va medicului sau farmacistului): nu e necesar sa precizez ca e un om pe care te poti baza oricand, omul pe care il suni la 3 am si iti raspunde si te ajuta, omul care intelege si nu judeca, omul caruia ii pasa.


Acu’, as printa foaia asta, dar nu are cine sa mi-o aduca de la imprimanta :D

La ceas aniversar:)

Standard

Varu’…..cred ca nu e cazul sa iti zic nimic.

Asa ca nu iti zic tie, ci zic despre tine:)

Varu’ Alin are 3 mari pasiuni: sexul (mai cunoscut in gasca sub denumirea de “fash”), mancarea si bautura.

1. Sex: oricand, oricum, oriunde. De preferinta cu femei. De musai…probabil nu va mai conta. Cunoaste Kama Sutra, varianta cu poze, mai bine decat orice alta carte. Ii mai da putin de furca pozitia “italian chandeliere”, dar cu ajutorul lui Razvi, va reusi (la naiba, fetelor). Prieten bun, (cu noi, dar si cu oricine), insista sa impartaseasca experientele avute cu diverse persoane sau chiar de unul singur, in gura mare, unui public cat mai larg.

2. Mancare: oricand, oricum, oriunde. De preferinta: sa fie. De musai: este. Ultima faza: in delegatie fiind, la masa cu diversi colegi/sefi/auditori, de diferite varste, nationalitati, etc – varu’, dupa ce golise farfuria sa, si ale noastre, ale celorlalti, se uita cu interes in farfuria unui sef/coleg neamt, interesandu-se in romana, dar cu voce tare: “Oare varu’ ala mai mananca ce are acolo?”

3. Bautura. Idem ca si la mancare. Cu urmatoarele consecinte, luate selectiv dintr-o multime infinita si in ordine aproximativ cronologica:
– dupa o noapte “grea”, la Arieseni, se trezeste dis de dimineata, mahmur, si il alerteaza si pe Razvan: “varu’! varu’! e deschisa usa la camera!!!” Razvan, mahmur si el, nervos ca era trezit din somn, zice exasperat: “Si?!?!?!?” Varu’ Alin continua pe acelasi ton de panica: “si e aprins becul la baie!!!” Raspunsul lui Razvi nu poate fi reprodus fara a depasi limitele bunului simt si ale decentei:D. Dialogul mi-a fost recitat de Razvi, la ureche, pe bus, la plecarea de la Arieseni, dand nastere la doua replici memorabile, intrate in legende si ticuri verbale, si anume: a) eu exclam, ca si o continuare a panicii lui Alin: e deschisa usa!!! Si e aprins becul!!! SUNTEM BLESTEMATI!!!; b) Claudia, frustrata ca sopteam cu Razvi si ne distram doar noi doi, ne arunca cu venin: “Bine ca ala mormaie ceva acolo, si asta rade ca proasta!”
– la Muntele Mic, intorsi de la discoteca in jur de 4 dimineata, Razvi, la usa camerei mele si a lui Clau insista sa ne cante toate melodiile din telefonul mobil. Dupa zeci de tentative nereusite ale lui varu’ Alin de a-l duce in camera lor, Razvi se rasteste la el: “Deci varu, nu-mi place, tu ar trebui sa stii mai bine ca oricine!” Alin, inocent, obosit, raspunde cu voce impaciuitoare, semiplangareata: “eu stiu varu’………dar stam demult aici!”
– ln Padurea Baciu, asteptand fenomenele paranormale, unul dintre ele era deja in desfasurare: jucam mima. Pe filme. Dupa ce s-au mimat cu mult si foarte mult talent filme de arta si cultura de genul: “Anal assault”, “Cum shower”, “Facial abuse”, vine si randul lui Alin sa mimeze. Absolut toate filmele pe care le avea de mimat incepeau cu descrierea unui cerc in aer, si mimarea caderii lui pe pamant (a cercului respectiv, adica). Si apoi se terminau-asta fiind toata “mimarea” filmului. Nereusind sa ghicesc, ii zic: “Varu’, mai mimeaza ceva din film, ca nu imi dau seama”. El exclama, nervos: “Dar am mimat deja tot filmul!!!”. La urmatorul film pe care trebuia sa il mimeze, se duce direct la Razvi si ii zice: “Deci Varu’, cred ca nici nu mai trebuie sa iti zic nimic! Stii deja despre ce e vorba!”. De unde si fraza de deschidere a postului:)

Ce il mai caracterizeaza pe Varu’ Alin? Talentul muzical, nivelul sau situandu-se undeva intre raget si schelaitura, in cel mai bun caz, pentru urechile celorlalti, varianta mormait. Plecarile cu Chuck, admiratia pentru casele din Vladimirescu (desi eram in Zimand), mancarurile diuretice (in loc de dietetice), prietenia cu prezentatorii de la EuropaFM care nu ii mai raspund la telefon, etc, etc.

Varu’, sa fii sanatos, voios, voinic, si generator de multe multe multe alte fapte si fraze legendare, ca si pana acum – ferit de ceasuri rele si pisici negre.

La Multi Ani!