Arhive pe etichete: ceata

Apusenii, toamna – ziua trei si penultima…

Standard

Dimineata urmatoare ne-a gasit deasupra norilor. La propriu. Nu are, repet: NU are, absolut nici o legatura cu faptul ca Virgil, trezindu-se si vazand sticla cu tuica de mere (60 de grade), a exclamat incantat: ia uite, pasta de dinti!

Dovada:

Dimineata la Matisesti

Dimineata la Matisesti

 

Dimineata la Matisesti

Dimineata la Matisesti

 

Si contradovada:

Virgil....trezirea

Virgil....trezirea

 

Pasta de dinti lichida

Pasta de dinti lichida

Dar, pe cuvantul meu, erau nori:

 

Sau ceata....

Sau ceata....

 Vreau sa transmit „felicitarile” mele personale, celui sau celor care au avut initativa de a ucide cel putin un brad natural pentru a crea unul artificial. Bravo, baieti! Doar e plina padurea de ei, ce naiba?!

 

Brad intre brazi

Brad intre brazi

Aceleasi felicitari si urari de bine, intiatorilor si mamicilor lor, celor care au avut ideea de a creea o alee spre biserica, din butuci. Frumoasa, e adevarat, dar din butuci. De lemn. Infipti in pamantul umed…

Poteca

Poteca

 

Din Matisesti am pornit spre Belis Fantanele. In drum, am intalnit inca un tip genial, din categoria celor de mai sus, care s-a gandit el cu mintiuta lui, sa faca partie de ski. Undeva, in creierul muntilor, mai sus de Poiana Horea, la raspantia unor drumuri care seamana cu niste albii de rau secate, necartografiate, fara indicatoare, acces, etc. S-a pus intreprinzatorul nostru si a defrisat o bucata buna de padure, apoi, vazand ca nu ajunge sa ai doar o panta libera ca sa poti spune ca ai partie de ski, a renuntat. Padurea a ramas decimata in urma lui. Ii urez un sincer La multi ani! (pentru cunoscatori, si pentru cei care stiu melodia cu „da, daa, **** **** de ziua ta”.)

Deoarece plouase in noaptea trecuta, prin padure era plin de culegatori de ciuperci. Dorin, vrand sa ne gateasca in seara urmatoare o reteta creatie proprie, de ciuperci cu cartofi, s-a oprit sa caute si el cateva. Nu a gasit. Si nu inteleg de ce nu a ascultat sugestia noastra de a le culege pe cele gasite de mine:

 

Ciupercute

Ciupercute

Ce daca nu sunt comestibile? Sunt foarte frumoase… Cica sunt otravitoare… Ei, na!  Acu ne legam de orice amanunt… Cu cartofi oricum nu se mai simtea. Apropo, nu vreti un cartof? Sunt de ieri seara, dar sunt inca buni…

Am ajuns si la lac, frumos, pustiu….

Belis-Fantanele

Belis-Fantanele

 

Belis-Fantanele

Belis-Fantanele

 

De aici am pornit spre Cabana Vladeasa. Unde nu am mai ajuns. Dar a fost o ocazie buna pentru Mircea sa se piarda, pentru Dorin sa doarma pe malul paraului, pentru Virgil sa isi satisfaca unele nevoi…naturale, si pentru mine sa fac urmatoarele poze, sub atenta supraveghere a lui Clau.

...in loc de cabana

...in loc de cabana

 

Alte ciupercute...

Alte ciupercute...

 

Catel

Catel

 

Ce ne-am mai fi jucat cu catelul asta frumos… Dar el a insistat sa ne latre de la distanta. Si pe cuvant ca nu imi era foame…

Intr-un final, a aparut si Mircea, care se ratacise printre case… Deh, daca era padure gasea mai rapid drumul… De aici am pornit spre Valea Stanciului, Rachitele, la Cascada Voalul Miresei. Se spune ca numele ii vine de la o mireasa care a cazut in gol, voalul ramanandu-i agatat de stanci. Nu stiu ce o fi cautat mireasa in varful muntelui, pe stancile alea abrupte in ziua nuntii, dar, ma rog, legenda e legenda.

Cascada Voalul Miresei

Cascada Voalul Miresei

 

Cascada Voalul Miresei

Cascada Voalul Miresei

 Mi-a placut mesajul din apropierea cascadei:

 

Hey Man!

Hey Man!

 

Ne-am consultat putin asupra traseului de urmat:

Cu degetul pe harta

Cu degetul pe harta

 

Dupa ce ne-am hotarat, am oprit in Rachitele pentru unele provizii, apoi am pornit la drum. Directia finala pentru acea zi: Padis, si anume Glavoi.

 

Ecologie

Ecologie

 

Mda, daca v-ati concentra putin dincolo de ambalajul de alcoolici newyorkezi la metrou, ati remarca mesajul ecologist de pe tricoul lui Dorin: Planet Earth is not Recyclable.

Fara nici o legatura cu remarca de mai sus, acesta este birtul din Doda Pili:

La birt

La birt

 Natural, din lemn, WC in gradina, fara apa curenta, dar cu parabolica… Reclamele tradeaza zona…

Pe sistemul american de protectie impotriva cutremurelor, incendiilor,  etc, panoul turistic te informeaza referitor la unde esti, pentru orice eventualitate, in caz ca esti amnezic, ai ratat panoul de la intrarea in sat sau au mers direct la stabilimentul din poza de mai sus.

You are here

You are here

 

Baietii de la centrul de informare, fiind sambata spre seara, ziua de baie si alte activitati socio-gospodaresti, isi atarnasera rufaria de panourile turistice:

Erau curate

Erau curate

In drum spre Padis traversam zona devastata de o furtuna puternica in toamna lui 2006. Trist…

 

Dupa furtuna

Dupa furtuna

Am oprit putin in Padis, cat sa isi salute baietii seful iar noi sa il sunam pe Tizelesh sa ii cantam La multi ani! de ziua lui, pe care am ratat-o din cauza excursiei. In drum spre Glavoi, i-am facut o farsa lui Dorin…care si acum se mai gandeste „cum ar fi fost daca….” si in ce fel sa ne-o plateasca:D

Despre noaptea Chez Glavoix, cartofii copti facuti acolo,  noii nostri prieteni si ultima zi de aventura…in episodul viitor.

Daca vreti cartofi, va rog, nu va jenati…