From Krakow, with love:)

Cracovia a fost un infinit orgasm vizual si fotografic. Inca nu gasesc cuvinte sa descriu cat de mult mi-a placut, sau, mai bine ar fi sa rezum simplu: m-am indragostit. Imaginile vorbesc de la sine.

Capitolul 2. Trei ciobansky rumunsky la oras

A doua zi in Poland ne-am impartit in doua cete, in schiori si neschiori. Eu am pornit pe jos sa explorez regiunea, restul care incotro. In Bialka, 5 km mai tarziu,  m-am reunit cu grupul de neschiori dar turisti cu masina, si am decis, impreuna cu Diana si Alin sa pornim spre Zakopane. Zis si facut, am luat busul din Bialka, 4 zloti (egal 4 lei – deci eftin dom’le, eftin) si am purces la drum. Ultimii enspe km i-am parcurs bara la bara cu celelalte masini, conform bunei traditii poloneze. La un moment dat, vazand un om pe marginea drumului, Dia zice: “Asta o pornit pe jos, ca se grabeste.” Dupa asa drum lung (12 km in 2 ore), evident, ni s-a facut foame. Am ales, INSPIRAT, un mic restaurant, pi sientru. Desi am cerut meniu in engleza si L-AM PRIMIT, tot febra musculara am facut pana i-am explicat la doamna ce vrem sa mancam. La fel de inspirat am ales si meniul, traducerea fiind foarte furculision, iar eu vazand ceva paste cu specific polonez, PIEROGI zic: din astea trebuie sa mancam. Alin sare si el, expert: “da, ca am vazut la alta masa in farfurii si seamana asa, cu canelonni, trebuie sa fie bune”. Asadar, meniul ales a fost: beetroot soup with crutons si pierogi. Pana am degustat un paharel de bere locala eu si Carsberg ei (pentru ca dupa experienta placuta cu Berea Mithos, eu insist sa gust toate berile locale), apare doamna cu 3 boluri cu o supa rosie ca sanjele, ca sfecla rosie, ceea ce si era si cu cate un blid cu o clatita rulata si paneizata. Si atat. Dupa infintele mishtouri la adresa cantitatii infime de mancare, Dianei nici nu ii place supa – desi sincer, nu inteleg, ce anume poate sa nu iti placa la o zama rosie cu niste viermisori razaliti in ea??? – asa ca Alin a infulecat si bolul ei, sa fie sigur ca se satura. Dar ne-am mai astamparat foamea cu neste bere, pana cand o auzim pe tanti de la pult ca ne striga, sa mergem dupa alte blide. Noi: “nuuuu, multumim, nu’s a noastre”. La tanti ii pica fata si pleaca disperata. Ulterior ne-am imaginat dialogul, pe tanti mergand la bucatareasa: “Sefa, sefa, rumunsky astia ordinarsky nu mai vor mancarea!” Dupa ce probabil I s-a confirmat din spate ca totusi a noastra e comanda, revine si ne convinge cu exces de gesturi ca farfuriile alea imense, pline, sunt ale noastre. Abia atunci am realizat si noi eroarea, si cat suntem de ciobansky, ca nu am stiut sa mancam specialitatile poloneze. Crutoanele lipsa din supa erau de fapt crochete – separate –  iar pierogi erau ceva ce la noi se numesc patasti cu carne. Ne-am chinuit sa mai inghitim si din alea, dar nu doar ca eram satui dar nici nu erau foarte bune. Ne-am mai clatit greata cu niste bere, nu prea aveam chef sa ne urnim pentru a explora orasul pe jos, ci am mai fi lenevit pe acolo. Tanti care debarasa mesele a venit si ne-a certat ca nu am mancat tot. Pe cand sa plecam vedem un alt grup de turisti asezandu-se la o masa de langa noi si (NU DIN LENE) decidem sa ramanem sa ii vedem ce mananca sis a facem un usor misteaux de ei. Dupa ce au tot lalait-o comandand ceai si cafea, eu zic catre ai mei prieteni: “Auziti, eu ma duc la ei si ii intreb: voi mai comandati ceva sa ne batem si noi joc, sau putem sa plecam?” Intr-un final au ales aceleasi pierogi, dar doar acel fel, asa ca nu a mai avut nici un farmec.

Iata si minunatele preparate culinare.

Mancare din Polonia

Apoi am pornit prin Zakopane – un orasel de munte, tare frumos. De fapt, cred ca majoritatea oraselor din Polonia sunt frumoase. Centrul, inchis circulatiei rutiere, ca in toate orasele civilizate, era plin de artisti stradali, felinare, forfota, tot felul de atractii, agitatie, veselie.

 

Zakopane

Zakopane

Zakopane

Zakopane

CafE

Pentru doritorii de suc natural, fresh, ti-l prepara pe loc:

Suc

Iar daca nu vrei sa bei suc asa pe inima goala poti rontai ceva de la magazin, sau aprozar, ma rog….alegeti voi:

Ia crastravetele, neamuleeeeeeee

Desi in parking ne astepta mijlocul de transport, am decis sa ne intoarcem la Czarna Gora cu busul.

Parking

In autogara, in urma tentativelor mele esuate de a comunica in engleza cu soferii si de a-i convinge sa ne duca macar pana la sensul giratoriu de la Bukowina (deoarece cabana noastra se afla la „granita” dintre Czarna Gora si Bukowina, aproape de sensul giratoriu), Diana nu mai rezista si rabufneste, urland ca o Mare Doamna, la soferi, in poloneza: „La sensu giratorskovke, futa-va Dumnezo!” Intre noi fie vorba, si sa nu ii ziceti ca am scris asta ;), cam tot ce scoate femeia asta din gura/cap e absolut genial si te face sa lesini de ras.

Intr-un final, un sofer s-a milostivit de noi si ne-a luat, si, desi la urcarea in bus a negat categoric: NO! No inglish!, cand am ajuns la destinatie si Dia se chinuia sa deschida usa, la indicatia mea, in gluma: „Push the button!” mirificul sofer se intoarce spre mine si imi zambeste cu toti cei trei dinti. „Acuma stii engleza”, i-am marait si eu, printre dintii mei. Toti.

End of day two…

Capitolul 1 – Polonia, prezentare generala

Am pornit spre Polonia dimineata tare devreme. Poate din acest motiv prima impresie despre Slovacia (bine, si in Ungaria era aceeasi atmosfera, dar in Ungaria am mai fost, deci nu avea cum sa fie prima impresie) a fost de pustietate. Deja ajungeam sa sarbatorim cand vedeam un om pe strada. Drumul cu masina, desi lung, nu a fost plictisitor pentru ca am auzit aceleasi glume, din liceu, pe tot parcursul lui.

Doar vamesii romani sunt harnici, in rest nu te baga nimeni in seama. La granita dintre Slovacia si Polonia punctul vamal e parasit, o ruina. La propriu.

Desi inainte de a pleca ne-am interesat referitor la starea drumurilor din Slovacia si Polonia si feedback-urile primite nu au fost prea favorabile, nu s-au confirmat. Drumurile sunt bune, sunt curate, nu am trecut pe nicaieri, nici macar prin satele uitate prin creierii muntilor sa gasim drumuri inzapezite, necuratate, nedate cu material antiderapant. Si nu doar ca sunt curatate, ci sunt in stare foarte buna, iar in Polonia sunt muuuuuuuuulti km de autostrada. Se pare ca toti pot, doar noi nu. Dar, desi drumurile sunt in stare foarte buna, traficul este infernal. Intre statiuni se circula bara la bara, ora de varf este 24 de ore pe zi. Si in statiuni si in Cracovia toata lumea este calma, soferii se respecta unii pe ceilalti, se lasa sa treaca, nu vezi nici un smecheras taindu-ti fata la intersectie sau sa se bage in fata la coada de la calea ferata.

Polonia

Similaritati cu Romania gasesti la produsele din magazine (cu exceptia fericita a alcoolului, care este mult mai ieftin, in special vodka) si la exploatarea necontrolata padurilor. Peste tot se vad, la fel ca in Apusenii nostri, hectare intregi de padure decimate, copacii lasati acolo sa putrezeasca, gatere active.

Polonia

Raul Bialka

Preturile sunt relativ similare, in marea majoritate, dar de exemplu cazarea este mult mai ieftina decat in Romania. Noi am inchiriat 14 persoane cabana din imagine, 7 zile, cu 87 euro/persoana. Toate zilele.

Casuta noastra, cuibusor...

Oamenii sunt foarte amabili, prietenosi, desi nu prea vorbesc engleza. Daca ceri indicatii, ti le ofera cu draga inima, elaborat, cu multe explicatii, dar in limba lor tulburata si fara prea multe vocale. Oricum poloneza nu e o limba grea, e foarte asemanatoare cu romana, si nu am avut nici o problema sa ma descurc.

Statia de autobus

Partiile sunt multe, destul de aproape unele de altele, fiecare satuc din zona Zakopane, Bukowina, Bialka, Czarna Gora, Jurkow, etc au cel putin o partie, cu grade de dificultate variate si preturi acceptabile.

Partia din Bialka

Statiunile turistice sunt concepute pentru turisti. Socant, stiu :)) Oraselele de munte sunt foarte frumoase, au o arhitectura specifica, foarte draguta, tot felul de atractii pe strazi, de la artisti stradali, la tarabe cu tot felul de brizbrizuri, mos Craciun cu reni, caini ciobanesti din zona care stau cuminti la poza, samd. In satele/oraselele de munte care nu sunt intens „turistizate”, se vede ca turismul este inca in dezvoltare, se construieste mult, exact ca pe la noi.

Polonia

Cracovia este un vis, o sa ii dedic un capitol separat.

Daca am uitat ceva, intrebati voi:)  

Cam atat cu the boring touristic stuff, urmeaza capitole cu the fun stuff.

EDIT.

In urma urletelor disperate ale Claudiei, trebuie NEAPARAT sa mentionez ca in Polonia este vodka cu mai multe arome, ca noi am baut cu cranberries si ca a fost foarte buna. „Sa stie lumea!!!!” – am incheiat citatul.

 

Finlandia - connecting people

 

Cateva precizari

Am plecat:) Departe de lume, de telefoane si internet, undeva pe un varf de munte. Promit povesti si poze cand si/sau daca ma intorc:).

Posturile care vor aparea zilele urmatoare sunt programate, ca sa nu atipeasca blogul, ca tinde sa leneveasca atunci cand nu sunt prin preajma. Celor care mi-au scris in ultima vreme sa imi propuna link exchange-uri si afisari de bannere si reclame – promit ca ma gandesc la asta si va raspund la anul. Dar in principiu, raspunsul ar fi nu. Blogul acesta este un blog personal, cuprinde gandurile mele, placerile mele, intamplarile mele, nu a fost niciodata gandit ca o unealta de facut bani sau vreun alt scop decat a-mi tine mintea si degetele antrenate pentru higher purposes:) Oamenii din blogrollul meu sunt oameni destepti, oameni haiosi, oameni frumosi, oameni care au ceva de zis si care au fost adaugati din motive pur subiective, si anume pentru ca-mi plac mie:)

 (Undeva in adancuri: Daaaaaaaaaar, in vremurile astea de criza nu e bine sa excluzi nimic, asa ca, ma mai gandesc:P)

Pana una alta, celor carora nu am apucat sa le urez personal Sarbatori bla bla bla, uraturi din astea de sezon, etc, considerati ca v-am urat aici… Iar UNORA, un sincer LA MULTI ANI! ;)

Si iu la anu’:)

Baciu – scenarii posibile

(Am ras cu lacrimi infinte)

Pornind de la observatia lui Calin, citez: “In alta ordine de idei…..nu mergem cu masinile pana la locul de campare, deci nu o sa avem current, deci ne va trebui vreo 3 cutii de baterii. Nu vom avea muzica, deci Claudia nu va mai avea la cine sa zbiere piesele de la Cargo…..cred ca cineva trebuie sa se autopropuna cu o scula care merge cu baterii…..da sa mearga tare ca sa speriam duhurile…..”

Vineri seara. Ajungem, parcam. Descarcam bagajele. Razvi gafaie. Pornim spre padure. Razvi a obosit. Mai facem doi pasi. Razvi urla disperat: m-am saturat, cat mai avem de mers??? Masinile raman la 3 metri in urma noastra. Razvan ne cere sa chemam salvarea. Ajungem la primul pom. Se aud clantzanind dintii Claudiei. Inaintam doi pasi prin padure. Cosmin tine strans in mana coada Black&deckerului. Nu se aud pasari. Nu este nici o poteca. Ceva fosneste in iarba. Claudia se pisha pe ea. Calin o camufleaza cu scula lui mare, pana se schimba. Mergem mai departe. Gasim un loc de campare. Incepe sa se intunece. Varu Alin isi drege vocea, ar vrea sa cante. Ies niste sunete gatuite. Norbi rasuceste nervos inelul din care lipseste tz-ul. Romina si Mimi sunt prinsi. Mircea calculeaza cat mai dureaza pana la apusul soarelui. Sandu si Ancuta susotesc. Poate sunt ultimele cuvinte pe care si le adreseaza. Instalam corturile. Facem focul. Razvan isi manaca si portia pentru maine-better safe then sorry. Claudia incearca sa ne cante ceva, pentru a alunga frica. Ies niste sunete horror. Deci, canta ca de obicei. Varu Alin I se alatura. Incep sa prinda curaj, canta tot mai tare. Claudia in engleza, Alin in romana. Timpul incremeneste, vantul nu mai bate, frunzele nu se mai misca, pasarile nu mai canta. O lumina puternica coboara din cer…we come in peace, zic omuletii verzi. Claudia le canta: esti frumoasa ca o stea! Nava isi strange rapid unda si demareaza in tromba. Desi nu au organe externe extraterestrii au facut pe ei de frica. Vor dezbate ani in sir atacul fonic la care au fost supusi, desi venisera cu cele mai pasnice ganduri. In legendele planetei lor, trauma prin care au trecut va fi povestita ani lumina, se vor scrie romane, se vor face filme. In noaptea aceea nimic nu mai indrazneste sa ne atace.

Sambata. Pornim sa vizitam celebra Poiana Rotunda. Auzind ca trebuie sa mergem pe jos pana la ea, Razvan se sacrifica si ramane sa pazeasca corturile. Mergem printe copacii controsionati. Pe Claudia o jeneaza pampersul, dar nu se plange. Norbi isi pupa din cand in cand pe gura prietena: sticla de Unirea. O pupam toti, c*rva! Fotografiem copacii, incercam sa surprindem umbre, ochisori, etc. Ajungem in Poiana rotunda. Conform legendelor ar trebui sa ni se incarce baterile la telefon. Si de scula. Asteptam…mai urmeaza o noapte si o sa avem nevoie de muzica. De nicaieri se aude melodia din Dosarele X. Ii suna telefonul lui Cosmin. E Nelu sapatoru, vrea sa stie cate gropi de mormant sa pregateasca. Ii spunem ca inca nu e cazul, avem 2 atuuri de partea noastra: Claudia si Alin. Ne intoarcem la corturi. Razvan ne asteapta cu masa pusa. Pe jumatate mancata. Noroc cu bautura. Pupam sticle pana in zori. Aceleasi sunete horror ca si in noaptea anterioara asigura perpetuarea legendelor padurii Baciu. A doua zi vor fi gasite cateva animale moarte…misterul sporeste. Abia peste cateva zeci de ani cercetatorii vor descoperi ca si animalele se sinucid de frica. Din motive necunoscute, toate cadavrele aveau timpanele perforate.

Duminica. Strangem bagajele. Improvizam o targa din crengi pentru Razvan. Ne intoarcem spre masini. Apoi spre casa.

Va urma, scenariul 2….

Varianta 2, tot by me :)
Pornind de la vizionarea impreuna cu Razvan, sambata noaptea, a comediei romantice The Punsiher, plus intrebarea lui Calin, adresata mie, intr-un cu totul alt context :P: Ce ai de gand sa-mi faci?

Vineri seara. Ajungem. Parcam. Descarcam bagajele, corturile, ceaunul, topoarele, cizmele de guma, drujbele. Razvan ia cate un topor pe fiecare umar si porneste in pasul strengarului prin padure. Cu restul bagajelor in spinare, ne straduim cu greu sa tinem pasul cu el. Alege cu grija un loc de campare in padure si efectuand o pirueta cu ambele topoare in mana ne croieste o poienita. Instaleaza corturile cu o mana, in acelasi timp cladind un foc din copacii taiati. Baietii pornesc la vanatoare prin padure. Razvan se enerveaza ca nu au facut nimic pana atunci si arunca un topor care se infige in spatele lui Cosmin. Cu toporul infipt in el, il taraste pana langa foc. Stropiti de sangele lui Cosmin, baietii fug in padure. Claudia imbratiseaza sticla de Finlandia si se ghemuieste langa un tufis. Ancuta si Romina se imbratiseaza tremurand. Imi pun linistita cizmele de guma si scot cutitul de vanatoare. Pornesc dupa baieti. Razvan imi arunca o privire. Citesc in ea: ma bazez pe tine, Stimata! Le pune pe fete sa il transeze pe Cosmin: ori el, ori voi. Claudia inghite Finlandia, cu tot cu dop. Intre timp, Razvan ia un copac si incepe sa il ciopleasca in forma de protap.
Pe Alin il reperez primul, incearca sa se ascunda dupa un copac stramb. Deschide gura. De frica sa nu inceapa sa cante ii tai gatul. Cu tot cu copac.
Mimi il strange pe Mircea in brate, ascunsi dupa niste iarba inalta. Ajung 2 lovituri de topor, si raman, tot imbratisati, intr-o balta de sange.
Norbi sapa grabit in pamant si ingroapa sticla de Unirea. Ii sopteste: salveaza-te tu! Sunt ultimele lui cuvinte.
Sandu nu creeaza probleme. Cade singur intr-o capcana pentru ursi, ramanand infipt in drugii de fier ruginiti.
Intentionat il las pe Calin la urma…sa vada tot, sa auda tot, inainte….
Ma intorc la locul de camping. Pe drum, din plictiseala, transez o turma de oi, cu cioban cu tot si ii iau shuba. Mi se asorteaza cu cizmele de guma. O Mare Doamna, e o Doamna si in padure.
Razvan l-a infipt pe Cosmin in protap si il invarte in foc. Claudia a pregatit o marinata, si unge din cand in cand friptura. Romina ii face masaj lui Razvan, iar Ancuta ii face vant cu o frunza lata.

Le lasam pe maine, sambata, de rontzait.

Duminica. Ne alegem cate o masina si ne intoarcem. Eu si Razvan.

Urmeaza, dar e in lucru
TREI
Pornind de la asocierea lui Cosmin cu Lake Bodom.

Intre timp….
VARIANTA LUI RAZVAN

PREGATIREA
Joi 11.06.2009 ora 24:00 eu cu Stimata in parcare la Praktiker….hmmm vrem sa intram dar e inchis, spargem geamurile de la usi cu capurile celor de la paza (dupa ce le-am aratat propriul ficat la fiecare). Incepem sa facem cumparaturile pentru week-end: 11 saci de plastic, un set de cutite de macelar, 5 topoare cu lama dubla si o drujba fara motor:). Dupa ce am terminat cumparaturile ne indreptam spre casa nu inainte de a ne opri la fete in Gradiste sa eliminam concurenta :):):).

PLECAREA
Vineri 12.06.2009 ora 14:00 suntem pregatiti de drum un grup de 13 persoane. Fiecare se organizeaza de plecare se imbarca in masini ferindu-se de a calatorii cu mine si Stimata. Intr-un final plecam eu cu Stimata singuri dar cu tot ce avem nevoie:):):):).
Pe drum cei din celelalte masini fac in asa fel incat sa le pierdem urma eu si cu Stimata…hmmmm.Dupa cateva ore bune de mers ajung si eu cu stimata buninteles insetati de SANJE.

MASACRUL
Coboram din masina eu cu Stimata si ne echipam corespunzator unui camping:D:D Respectiv, Stimata deschide Geanta aurie din care isi scoate vestitele cizme de guma isi implanta in mana doua cutite ca sa se mai linisteasca intr-o mana isi ia lantul de la drujba iar in cealalta toporul cu doua lame. Eu intre timp imi iau un topor si un ciocan de sfarmat oase pe care l-am primit de la un prieten macelar si pornim la drum prin padure sa ne cautam “prietenii” care au incercat sa scape de noi.
Pe drum ne intalnim cu un cioban care face marea greseala sa faca misto de stimata care se juca cu o pulpa de mistret cruda. Stimata s-a ales cu o suba (imaginea era perfecta: Stimata in splendoarea ei) imi venea pur si simplu sa o mananc dar m-am abtinut pt ca stiam ca va urma un festin pe cinste:).
Inaintand spre mijlocul padurii mai exact spre poiana rotunda se aud niste grohaituri de fapt era Claudia cu Alin ii torturau pe restul cu melodia celebra I fainali faund sam oan:D:D:D, uitandu-ma in ochii Stimatei mi-am dat seama ca trebuie sa ne despartim pt a-i surprinde, asa ca un simplu hmmm ajunge fiecare stie ce are de facut.
In timp ce ma indreptam spre locul unde s-au asezat cu corturile imi apare Mirrrcea in cale indreptandu-se spre o tufa pt a urina, inainte sa-si dea seam ii strapung pieptul ca satarul, privirea lui fixa si sclipitoare imi povoaca greatza asa ca ii retez si picioarele (unul dintre picioare il tin pe post de arma alba pt a-i ameti cu mirosul pe toti). Intre timp Stimata se spala pe maini in sanjele lui Ain si Claudia care inca mai canta ceva ca le mai ramasese in plamani dar nu pt mult timp pt ca Stimata face un triplu tulup cu dublu ridberger cu aterizare cu genunchiul pe pieptul Claudiei. Norbi jumate in semicoma vrea sa fuga dar se impiedica exact de cadavrul lui Sandu care era facut arici de cutite. Vazand asta Norbi mai bea o gura de unirea care se pare ca v-a fi si ultima deoarece ii aplic o lovitura de sandala uda in sticla si o sparg sectionandu-i gatul. Anca, Romina, Calin bucurandu-se de momentul de singuratate langa foc, la un moment dat Romina observa privirea fixa a lui Calin care isi frigea in foc propria splina atunci incepe disperarea Tempelean intorcandu-se cu Thiseles de la un caca mic mai fac vreo doua ca mari pe ei cand le iese Stimata in fata echipata cu suba si cizme de guma lingand lantul de la drujba cei doi mor in chinuri groaznice . Romina fara sa-si dea seama se spala cu jar pe fata in loc de apa ca sa-si revina . Anca incercand sa se ascunda intr-o tufa cu speranta ca scapa allege prost tufa pt ca acolo e pisica putreda transata drept urmare face o galbenare agresiva si moare.
In cele din urma ma revad cu Stimata ….hmmm