Arhive pe etichete: kelly jones

Trei carti de vacanta

Standard

In  vacanta de iarna am scotocit printre cadourile primite de mama si am ales trei dintre cartile primite de ea. Desi citite ‘cartea si ziua’, intr-o perioada in care inca mai luam intensiv ceaiurile pentru rinichi, daca intelegeti ce vreau sa zic :),  nu pot sa fiu atat de ipocrita incat sa afirm ca nu mi-au placut. In contextul de mai sus.

Casa de la Riverton, de Kate Morton – are o structura similara cu Apa pentru elefanti si curgerea cinematografica din A treisprezecea poveste. De fapt toate povestile de genul asta citite in ultima vreme sunt atat de similare incat incep sa se confunde intre ele. Uneori am senzatia ca sunt scrise de aceeasi persoana, cu greu mai gasesti voci unice in literatura de azi si in nici un caz in genul asta de romane. Trecand peste “uniforma” cartii, povestea in sine este catchy, desi previzibila. Lumea prezentata, contextul istoric, trecerea de la prezent la trecut si inapoi o ajuta sa nu cada in groapa mediocritatii pe a carei muchie sta.

Casa de la Riverton

Casa de la Riverton

Al Saptelea Licorn, de Kelly Jones – o combinatie reusita intre cartile mentionate mai sus si valul de simboluri pierdute, comori gasite si templieri reinviati din ultima vreme. O muzeografa porneste in cautarea unei a saptea tapiserii dintr-o serie cu licorni, care o conduce spre descoperirea unui mare mister si, previzibil, a iubirii. Cartea este scrisa corect, fluent, isi cunoaste “categoria” si nu face gresala de a abuza de datele stiintifice si istorice pentru a-i da un aer mai intelectual.

Al saptelea licorn

Al saptelea licorn

Al zecelea dar, de Jane Johnson – merge pe aceeasi reteta a succesului: intrepatrunderea dintre trecut si prezent, cautarea unui mister, cateva aluzii cultural-istorice. Si Al zecelea dar reuseste cu succes sa te faca sa nu simti nici ca ti-ai pierdut timpul degeaba nici ca esti atat de prost incat nu mai esti capabil sa citesti altceva. Interesanta este prezentarea eroinei principale din prezent, care spre deosebire de neprihanitele above all suspicion din celelalte romane, apare in postura de amanta a sotului celei mai bune prietene. Pe langa cautarile misterelor din trecut si aventurile din prezent, cartea mai este condimentata si de adulterul protagonistei, framantarile acesteia legate de tradarea prietenei si de imoralitatea actului.

Al zecelea dar

Al zecelea dar

 Trecand peste sablonul unic,  firele narative similare, echilibristica pe muchia dintre esec, mediocritate si accesibilitate, ce mai au in comun aceste carti este, cel putin in cazul primelor doua, ca sunt carti de debut. Deci…le putem considera o „incalzire” pentru ceva mai bun. Deocamdata si-au indeplinit menirea: carti usor de citit cand locuiesti cu alte 13 persoane, fiecare cu „zgomotul” ei :).