S-a deschis sezonul

Sambata, desi ziua Claudiei a fost cu o saptamana inainte iar a lui Razvan cu o zi inainte, am sarbatorit concomitent 4 mari evenimente: ziua de nastere a Claudiei, ziua de nastere a lui Razvan, deschiderea oficiala sezonului ceaunelor si plata facturii la curent:P. Despre cei doi aniversati ce as putea sa va spun? Am scris de multe ori despre ei si oricat as scrie nu pot cuprinde complexitatea personalitatilor lor si a sentimentelor ce ne leaga. Iar ei sunt atat de mult o parte din mine, incat ori de cate ori povestesc despre viata mea, sentimentele mele, intamplarile mele, vobesc si despre ei.

Pentru ca stim vorba aia cu: „o fotografie face cat o mie de cuvinte”, urmeaza o scurta analiza pe marginea pozelor. Desi unele nu au nevoie de comentarii…

Seara a inceput cu o zi inainte, pe sistemul „o maslina, o grisina, o atentie”. Bine, recunosc, nu are nicio legatura cu povestea noastra, dar mi-a placut asocierea neintentionata din poza si a trebuit sa o introduc undeva. Doar nu era sa fac articol separat, nu??

O maslina, o grisina, o atentie

Aseaaaa, acum sa vi-i prezint pe sarbatoritii zilei:

Tanananaaaaaa, doamnelor si domnilor, the one and only: Claudia

Claudia

si Raaaaaaaaazzzzzzzzzzzvaaaaaannnn

 

Razvan

In cinstea lor s-au sacrificat diverse vietati care au ajuns fie bograci:

Bograci

…fie gratar.

Gratar

Dupa toate aparentele bograciul a fost foarte bun, nu Claudia? :p

Iammy

Vegheate din departare de Manastirea din Gai, activitatile continua. Iar Gai se citeste cu a nu cu e, si nu are nicio legatura cu cele intamplate mai tarziu, in noapte.

Gai

Dintre activitati amintesc cateva:

Vali, pozand ca un adevarat div in viata.

Vali

Popica si Razvi impartind aceeasi iubita…

All you need is love...or wine

„Unii” (a se citi eu) simteau arta, concretizata prin mana lui Cristi care a manevrat camera la indicatiile mele pretioase, deoarece eu imbratisam un frumos buchet de 6 sticle de vin.

Arta, domle'

Altii, ma rog, no comment…

No comment

Lolita, catelul lui Tizelesh, ascultand sfaturile mele materne, date dupa excursia la Arieseni in care a mancat toata balega de pe pajiste: Loli mama, don’t eat shit from anyone! a trecut la activitati specifice familiei….

Lolita

Romina, fiind fotograful de serviciu, a beneficiat de onoarea de a fi pozata de mine, in exercitiul functiunii. Si daca pare ca ne fotografiam reciproc, exact aia faceam.

Romi

S-a lasat inserarea….

S-au infiripat idile, dupa idile, dupa idile, dupa idile….

Seara s-a incheiat apoteotic, Razvi si Varu’ Alin adormind mai mult ca sigur din cauza discursului lui Georgel despre viata, trenuri si oportunitati decat din alte motive. Va rog sa ignorati remarca cu „Gai” cand o sa vedeti poza de mai jos.

The end

Party weekend

Weekend-ul asta a inceput in forta vineri seara, la concertul lui Margineanu.

Se stie deja ca sunt fan Margineanu din cele mai vechi timpuri pana azi, dar, acum, aici, nu-i asa? trebuie sa va fac o marturisire: M-am indragostit!:) Ei bineee, da, in ajun de Valentains, m-a lovit si pe mine dragostea. La prima auzire. Impricinatul se numeste Cristi Horia (sau Oria, according to Blana) si este violonistul trupei lui Margineanu. Iar obiectul iubirii mele este chiar un obiect, si anume vioara lui. A cantat omul ala de la Ciocarlia la Sting, de la AC/DC la melodia de la Surprize Surprize, de la Ozosep la muzica clasica, Fratii Petreus, etc.

Omu cu vioara

 V-am mai spus parerea mea despre concerte, asa ca nu o sa mai teoretizez pe tema. Doar subliniez cat de mult imi plac concertele astea de club, unde artistii comunica cu publicul, dialogheaza, glumesc, povestesc, etc. Ma rog, cei care o fac, cum a fost Margineanu. Fiind in Flex :) a fost foarte flexat, a baut (si baietii la fel), a fumat pe scena, ceea ce mie nu mi se pare un gest de lipsa de respect fata de public, ci mai degraba creeaza o relatie de intimintate, de apropiere intre artisti si public.

A glumit cu trupa, mai ales pe seama celui cu vioara, i-a lasat sa „isi faca de cap”, sa aiba fiecare momentul lui. Imi pare rau ca nu am reusit sa incarc filmuletele de vineri seara sa vedeti atmosfera extraordinara care a fost acolo, lumea dansand, cantand, etc. Baietii din trupa au coborat in multime, au dansat cu oamenii, au cantat, au glumit.

A fost foarte fain, abia astept sa mai merg la concertele lor.

Duminica, 14 Februarie, este o zi speciala, ziua lui Diana, zi frumoasa ca ea.  Sa trecem peste faptul ca de ziua ei a plouat, a nins, a plouat si a nins in acelasi timp, apoi a inghetat. Am inceput sa o sarbatorim de sambata dupa-amiaza, ca sa stim o treaba…nu cumva sa ne prinda miezul noptii separat :)) Fara sa stim, am mai sarbatorit odata si revelionul impreuna, pentru ca se spune ca am trecut in anul chinezesc al Tigrului, an bun, in care ai noroc, bani etc – asa ca am decis sa cred in predictiile chinezesti :)

Despre Diana…nu exista cuvinte care sa contina atata viata cata contine femeia asta. Vesela, binespusa, jemanfishista cum ar zice englezu’. Prima data cand am cunoscut-o, eram la un meci Romania Franta. Diana si-a facut debutul, incurajand echipa nationala in stil caracteristic: „Haida-ti pizdelor, vi’s moarte, ce dreaq?”. Antologice sunt si fazele din Polonia, dialogul ei cu soferii de bus din Zakopane sau momentele in care ii spunea prietenului nostru Blana, pe numele sau real Mihai Ursu: „Du-te la vanzatorii de banuri si spune-le: My name is Bear Michael, and i want my skin back”. Diana detine o „carte neagra” a blestemelor, in care NU vrei sa ajungi. Daca jucam carti si iti face o cruce in dreptul numelui, poti sa stii ca ori pierzi ori de la punctul respectiv scorul nu mai avanseaza pentru tine. Fazele pot fi enumerate pana la infinit.

Nu prea am poze cu ea singura, dar iata-ne, doua dive in viata, intr-o poza de la revelion.

LA MULTI ANI DIANA!!!!!

Tizelesh Party, vineri

Vineri seara, am decis sa onoram invitatia gratioasa a lui Tizelesh, primita prin e-mail. Citat din memorie: „…azi se face tzuica la Gai. Va astept:)”

Asa ca ne-am prezentat, in tinuta de gala (treling, tenesi, blugi): io si Romi, primele, Clau cu Razvi putin mai tarziu (inca nu stim de ce….sper ca nu a avut de platit vreo datorie la sefu’ si au decis sa o plateasca in natura…), Dani putin si mai tarziu decat mai tarziu. Spre final au mai aparut Miha si Cosmin (alt Cosmin decat Tizelesh – carora le uram un sincer La Multi Ani! – pur le conesiors).

Ocazie cu care am sarbatorit 2 evenimente extrem de importante in viata noastra: ziua lui Tizelesh care a fost acuma’s 2 saptamani, dar de la care am lipsit eu si Clau, pe munti fiind, si faptul ca a platit Razvan curentul.

Tizelesh, ne astepta in pragul chateau-ului, in smoking, cu alte cuvinte: era catarat pe o scara, cu o galeata, culegand struguri, in niste haine care se ghiceau vag sub stratul de jeg.

 

Scara si galeata

  
Ca niste oaspeti educati (si morti de foame), l-am ajutat sa intinda masa, fata de masa de matase, argintaria, portelanul lui bunica, paharele de cristal. Icrele negre se asortau perfect cu sufle-ul de melci, fructele de mare si sampania fina. Probabil, undeva… Pentru ca noi am mancat la botu’ calului, (sau ma corect zis al cainelui, pentru ca nesatula de Loli parea lovita de o criza de epilepsie de fiecare data cand vedea ceva de mancare): paine prajita frecata cu usturoi si unsa, slanina de porc, pulpa afumata de gasca, cas proaspat, paine calda, rosii si ardei, plus neste zacusca. O gustare usoara, de seara, meniu copiat de la Bamboo, asa, ca pentru divi si dive, in viata.

Cina

 

Varu’ Razvi suferea profund (pana in adancul maruntaielor) din cauza impotentei. Impotentei de a exorciza. Drept urmare, am pregatit un coktail special, in speranta ca vom scoate demonii din el. Va dau si reteta, in caz ca ma sufera cineva, poate va fi de folos: se iau, in cantitati la intamplare, urmatoarele: afinata, cola, vin alb, votka, must, niste wisky si putina bere. Se amesteca bine, (in halba din care am baut votka la parastasul lui Michael), pana face spume, si se bea pe nerasuflate. Arata cam asa:

 

Coktail proexorcizare

 

Doar norocul a facut sa avem toate ingredientele in barul casei… Remarcati pantofii de bal ai lui Tizelesh, si pantofii mei rosii, Prada. Xiao Shen Prada.

 

Bar

In timpul acesta, prin curte si gradina se intamplau chestii. Chestii secrete, magice, pentru care erau folosite urmatoarele ustensile:

 

Secrete....

...si magie

Vedetele serii au fost Lolita si Tizelesh cel Mic, care au tinut sa demonstreze ca vorba aia cu „a te intelege ca pisica cu cainele” este complet gresita, si s-au implicat intr-un 69 romantic.

 

69

Cateva ore mai tarziu, din poza cu barul au ramas doar pantofii…

Fara absolut nici o legatura cu fraza de mai sus, tot peste cateva ore, pe Tizelesh l-a lovit o puternica criza de fiere…de la usturoiul mancat mai devreme. Si pentru ca atunci cand pierzi ceva e bine sa il inlocuiesti cat mai repede, s-a pus si a repetat cina, impreuna cu Razvi…care inca nu reusise sa exorcizeze, dar ii iesisera cateva faze preliminare zgomotoase.

Seara s-a incheiat cu o singura victima.

Dead

Hepi barzdei tu iuuuuuuu