Capitolul 1 – Polonia, prezentare generala

Am pornit spre Polonia dimineata tare devreme. Poate din acest motiv prima impresie despre Slovacia (bine, si in Ungaria era aceeasi atmosfera, dar in Ungaria am mai fost, deci nu avea cum sa fie prima impresie) a fost de pustietate. Deja ajungeam sa sarbatorim cand vedeam un om pe strada. Drumul cu masina, desi lung, nu a fost plictisitor pentru ca am auzit aceleasi glume, din liceu, pe tot parcursul lui.

Doar vamesii romani sunt harnici, in rest nu te baga nimeni in seama. La granita dintre Slovacia si Polonia punctul vamal e parasit, o ruina. La propriu.

Desi inainte de a pleca ne-am interesat referitor la starea drumurilor din Slovacia si Polonia si feedback-urile primite nu au fost prea favorabile, nu s-au confirmat. Drumurile sunt bune, sunt curate, nu am trecut pe nicaieri, nici macar prin satele uitate prin creierii muntilor sa gasim drumuri inzapezite, necuratate, nedate cu material antiderapant. Si nu doar ca sunt curatate, ci sunt in stare foarte buna, iar in Polonia sunt muuuuuuuuulti km de autostrada. Se pare ca toti pot, doar noi nu. Dar, desi drumurile sunt in stare foarte buna, traficul este infernal. Intre statiuni se circula bara la bara, ora de varf este 24 de ore pe zi. Si in statiuni si in Cracovia toata lumea este calma, soferii se respecta unii pe ceilalti, se lasa sa treaca, nu vezi nici un smecheras taindu-ti fata la intersectie sau sa se bage in fata la coada de la calea ferata.

Polonia

Similaritati cu Romania gasesti la produsele din magazine (cu exceptia fericita a alcoolului, care este mult mai ieftin, in special vodka) si la exploatarea necontrolata padurilor. Peste tot se vad, la fel ca in Apusenii nostri, hectare intregi de padure decimate, copacii lasati acolo sa putrezeasca, gatere active.

Polonia

Raul Bialka

Preturile sunt relativ similare, in marea majoritate, dar de exemplu cazarea este mult mai ieftina decat in Romania. Noi am inchiriat 14 persoane cabana din imagine, 7 zile, cu 87 euro/persoana. Toate zilele.

Casuta noastra, cuibusor...

Oamenii sunt foarte amabili, prietenosi, desi nu prea vorbesc engleza. Daca ceri indicatii, ti le ofera cu draga inima, elaborat, cu multe explicatii, dar in limba lor tulburata si fara prea multe vocale. Oricum poloneza nu e o limba grea, e foarte asemanatoare cu romana, si nu am avut nici o problema sa ma descurc.

Statia de autobus

Partiile sunt multe, destul de aproape unele de altele, fiecare satuc din zona Zakopane, Bukowina, Bialka, Czarna Gora, Jurkow, etc au cel putin o partie, cu grade de dificultate variate si preturi acceptabile.

Partia din Bialka

Statiunile turistice sunt concepute pentru turisti. Socant, stiu :)) Oraselele de munte sunt foarte frumoase, au o arhitectura specifica, foarte draguta, tot felul de atractii pe strazi, de la artisti stradali, la tarabe cu tot felul de brizbrizuri, mos Craciun cu reni, caini ciobanesti din zona care stau cuminti la poza, samd. In satele/oraselele de munte care nu sunt intens „turistizate”, se vede ca turismul este inca in dezvoltare, se construieste mult, exact ca pe la noi.

Polonia

Cracovia este un vis, o sa ii dedic un capitol separat.

Daca am uitat ceva, intrebati voi:)  

Cam atat cu the boring touristic stuff, urmeaza capitole cu the fun stuff.

EDIT.

In urma urletelor disperate ale Claudiei, trebuie NEAPARAT sa mentionez ca in Polonia este vodka cu mai multe arome, ca noi am baut cu cranberries si ca a fost foarte buna. „Sa stie lumea!!!!” – am incheiat citatul.

 

Finlandia - connecting people

 

Reflectii rutiere

Un grup de cercetatori, condus de mine, a descoperit unde se gaseste cea mai mare concentratie de dobitoci din lume. IN TRAFIC. Diverse specii, mai ales nevertebrate si acreierate populeaza soselele, si par a se inmulti necontrolat. E adevarat ca unii dintre ei, ajung acasa la mamica lor, in saci de plastic, dar aceste echilibrari efectuate de mama natura par a actiona mai mult din partea nevertebratelor catre mamifere: vertebrate si cerebrate. Marele regn al dobitocilor nevertebrati se imparte in diverse subspecii:

– Cretinoidul care nu stie ca are semnalizatoare sau nu le foloseste crezand ca toata lumea stie unde merge el, ce face el, sau ii ghiceste gandurile, alea putine pe care le are;
– Idiotacul care depaseste coloana de masini, la semafor sau alte locuri unde oamenii NU ASTEAPTA IN COLOANA NICI DE FRAIERI, NICI FOR FUN si apoi se chinuie sa reintre in ea;
– Retardatus infinitus, care intra in depasiri fara sa se asigure, in curbe, in panta, sau alte locuri fara vizibilitate si apoi se impropteste in masina care vine regulamentar din fata;
– Pizdulicea acreierata care circula cu 30 la ora, are 1000 de ezitari la o manevra si, fara sa gandeasca, se razgandeste in ultima clipa;
– Dobitocus coaieless, care nu intra in depasire, desi semnalizeaza, nici daca sta in spatele unui tractor, iar masinile care vin de pe contrases sunt la ani lumina distanta;
– Prostus paraliticus, care paralizeaza la semafor si uita sa plece, chiar dupa ce s-a facut verde demult;
– Prostus exaltatus, care la semafor claxoneaza in secunda in care s-a facut verde;
– Cretinus coaielessus&penislessus, care tinde sa compenseze lipsurile de la natura cu masini puternice si merg prin centru, printre pietoni, cu 150/ora;
– Imbecilus nemernicus, care pleaca cu a doua/treia de la semafor, in scrasnet de roti, lasand in urma fum si miros de cauciuc ars;
– Drumarus retardatus, care:
* ba decupeaza portiuni intregi de sosea si le lasa asa, ca doara ce-i atata graba,
* ori se apuca de munca, cu drag si spor, tocmai cand mergi tu grabit la serviciu sau altundeva;
* ba nu astupa cu anii nici o groapa, desi cu usurinta ar putea intra un Matiz sau un Ford K in ea;
* carpesc gropile pe rand, formand un mozaic pe sosea, dar aceasta ramanand la fel de denivelata ca si inainte;
– Masculus manelistus, care in masina de lux, cu geamurile lasate, ochelari de soare, desi e Ajun de Craciun, manele la maximum, incetineste in dreptul tau si iti face propuneri “finute”;
– Tembelus incalculatus, care depaseste pe banda din dreapta, apreciaza gresit distanta pana la masina parcata in fata, si incearca sa reintre pe banda de circulatie, si tot el se enerveaza daca nu il lasi;
– Oligofrenus celularus, care merge cu 20 la ora pentru ca vorbeste la mobil, si cand in sfarsit de pe contrasens nu mai vine nimic si poti sa intrii in depasire, accelereaza;
– Tampitus maximus, care, pe o straduta stramta unde parcarea de face perpendicular pe trotuar, parcheaza paralel, ocupand doua sau 3 locuri de parcare;
-Lista cred ca poate continua pana la infinit. De doua ori. Us.

Scris in colaborare cu: Claudia, Calin, Alin, Sandu, Milu si Romina, care au participat cu lista nemultumirilor. Merci :)